ASEZARE GEOGRAFICA
Situat in exteriorul Carpatilor de curbura (partea central-estica) a Romaniei, judetul Vrancea, cu o suprafata de 4850kmp (2,04% din suprafata tarii), are forma unui poligon neregulat, cu urmatorii vecini: la nord judetul Bacau, la nord-est judetul Vaslui, la est judetul Galati, la sud-est judetul Braila, la sud si sud-vest judetul Buzau si la vest judetul Covasna. Aflata la o rascruce geografica, Vrancea constituie o legatura intre marile zone ale Carpatilor Orientali si Meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii, precum si intre provinciile istorice locuite de romani: Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, iar ca vad al transhumantei, dinspre Tara Barsei spre Dunare si Dobrogea. Coordonate: judetul este intersectat de meridianul de 27º longitudine estica si de paralela de 46º latitudine nordica (Soveja, Pufesti).

RELIEFUL
Dispus in trepte dinspre vest spre est, cuprinde Muntii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, marginita de Podisul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord-est si Campia Ramnicului la sud-est. Muntii Vrancei (1075 – 22,1%) sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700m (Goru - 1785, Lacauti - 1777, Giurgiu - 1720, Pietrosu - 1672, Zboina Frumoasa – 1657), de 1500m (Paisele -1530, Arisoaia – 1517, Verdea – 1499, Condratu – 1491), de 1300m (Fetele Mari intre 1100 si 1400) etc.
Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis (2035 kmp – 41,9%) cuprind dealuri inalte vestice (doua siruri intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunea intradeluroasa (transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile inalte estice (intre cursul superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnei, dominate de Magura Odobestilor – 996m), glacisul subcarpatic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice, Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului (impreuna 1747 kmp- 36%), care se inclina spre est pana la altitudinea de 20, la confluenta Ramnicului Sarat cu Siretul.

SEISMICITATE
Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra. Raspandirea focarelor de cutremure pune in evidenta existenta a doua zone: prima in trunchiul Vrancioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adancimi intre 80 si 160 km, legata de curbura arcului carpatic, si a doua, in regiunea de Campie dintre Ramnicu Sarat, Marasesti si Tecuci, cu cutremure mai putin adanci. Seismele din Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau ale partii superioare a invelisului in lungul unor falii formate anterior sau de-a lungul unora foarte adanci.

CLIMA
Judetul Vrancea are o clima temperata, cu mari variatii, determinate de confluenta reliefului. In zonele de campie, temperatura medie anuala este de 9º C, in cele de deal intre 6º si 9º, in cea montana este cuprinsa intre 2º si 6ºC , iar pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei -1, 2ºC. Precipitatiile atmosferice prezinta variatii importante de la un loc la altul, atat datorita altitudinii reliefului cat si a expozitei versantelor. Volumul precipitatiilor depaseste 400mm anual, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, cele mai uscate decembrie-februarie, cu prelungiri pana in luna martie. Caderile de precipitatii in cantitati mari de 300mm in 24 de ore sunt frecvente pe intreg teritoriul judetului. Numarul zilelor cu ninsoare urca pana la 80 in zona de munte si numai pana la 20 in zona de campie. Vanturile dominante in toate anotimpurile bat dinspre nord-est.

HIDROGRAFIA
Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret (706 km, din care 596 pe pamant romanesc) si afluentilor sai. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km, desfasurandu-se pe sectorul-aval Trotus – confluenta cu Ramnicul, de-a lungul judetului Galati, la iesirea din judet totalizand o suprafata de bazin de 37.061 kmp. Cursul sau este meandrat si insotit de o lunca larga. Afluentii mai importanti pe care il primeste pe dreapta sunt Trotusul, Zabrauti, Susita, Putna, Ramnicul Sarat, iar pe stanga Barladul, care apartine in totalitate altor judete. Dintre apele judetului, cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nord-vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 kmp.

MUNICIPII SI ORASE
Reteaua de localitati cuprinde municipiile Focsani, Adjud si orasele Marasesti, Panciu, Odobesti si 59 de comune (331 de sate). Planurile de dezvoltare pe termen mediu si lung prevad ridicarea la rang de orase, intr-o prima etapa, a localitatilor Vidra si Gugesti, ca centre intercomunale, dupa care vor urma Soveja, Naruja, Dumitresti si Maicanesti, judetul organizandu-se astfel in opt sisteme zonale. Municipiul Focsani face parte din categoria oraselor mari, cu functii economico-sociale complexe si rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii in teritoriu. Municipiul Adjud si orasul Marasesti se incadreaza in randul oraselor mijlocii, cu functii dominant industriale si de servire a localitatilor din nord-estul judetului, in timp ce Panciu si Odobesti sunt orase mici, cu functii industrial agrare, centre viticole la nivel national, cu functii de importanta locala.