Numele Vrancea, atestat documentar sub forma Varancha in 1431, este explicat in general de specialisti prin “munte” sau “corb”, sugerand desimea padurilor negre ca pana corbului, sau prin “gaura de butoi”.

     Vatra permanenta de locuire inca din preistorie, pe pamantul Vrancei au existat toate culturile materiale intalnite pe teritoriile locuite azi de romani. In zona Vrancei s-a dezvoltat cea mai veche cultura neolitica– Cris (circa 5000 i.Hr.), identificata intr-un mare numar de localitati, dintre care amintim: Candesti, Bontesti, Muncelu, Barsesti etc. si urmeaza culturile Boian, ce apar in neoliticul timpuriu (Gugesti, Candesti) si Cucuteni (neolitic), prezenta pe teritoriul judetului Vrancea in peste 43 de statiuni arheologice (Padureni, Manastioara, Domnesti, Bontesti, Carligele, Tifesti, Barsesti). Cultura Monteoru (epoca bronzului) este si ea prezenta in aproximativ 30 de statiuni arheologice (Fitionesti, Padureni, Straoane, Crucea de Sus, Satul Nou, Vizantea etc.). Epoca fierului, Hallstatt si La Tene este atestata in asezarile de la Padureni, Bontesti, Candesti, Barsesti si Manastioara. Triburile Carpilor sunt prezente pe pamanturile de azi ale Vrancei prin descoperirile de la Vartescoiu, Padureni si altele. Descoperirile arheologice de tip Dridu (sec. VIII-XI) de la Martinesti, Oreavu, Dragosloveni, Campineanca, Budesti confirma continuitatea in aceasta vatra de locuire. Crestin-ortodocsii de la formarea intregului neam, locuitorii acestor meleaguri au facut fata expansiunii catolicismului de pe vaile Putnei si Milcovului, Episcopatul Cumanilor (infiintat aici in 1227, cu resedinta in “Civitas Mylcoviae”) fiind distrus de tatari in timpul invaziei din 1241.

     Actualul judet Vrancea cuprinde, in proportie de doua treimi, fostul Tinut Putna (mai tarziu judet), mentionat inca din secolul XV, avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei, la care s-a adaugat, in 1968, o parte din fostul judet Ramnicu-Sarat. Vrancea istorica, delimitata in partea de nord-vest a judetului, a existat ca stat taranesc autonom, stapanind in comun un sigur trup de mosie, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei. Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591 alipindu-i-se Adjudul si partile dinspre rasarit.

     La 24 aprilie 1574, la Jiliste, langa Focsani, Ion Voda cel Cumplit a obtinut o victorie stralucita imporiva ostilor turcesti. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin tinutul Putnei si prin Focsani a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului unirii intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei.

     Intre anii 1714 si 1734, vrancenii au luptat impotriva cotropirii de catre maghiari a unor munti daruiti lor de catre marele Voievod, iar in primele doua decenii ale secolului XIX – pentru iesirea din “boieresc”, Vrancea fiind facuta danie visternicului Iordache Rosset Roznovanu de catre domnitorul Constantin Ipsilanti. Intre evenimentele de seama petrecute pe teritoriul judetului Vrancea mentionam si luptele de la Martinesti si Focsani din timpul razboiului ruso-turc din 1789.

     Dupa inlaturarea monopolului turcesc asupra comertului exterior al Tarii Romanesti si activarea portului Galati, spre care se indreptau produsele agricole si manufacturiere din zona, regiunea cunoaste o revigorare economica. Asa se explica masiva participare a focsanenilor si a taranilor din jur la Revolutia de la 1848 si la Unirea Principatelor din 1859, care in fapt a fost si este simbolul libertatii si demnitatii romanesti. Remarcabila e si unitatea de vointa si actiune a tuturor vrancenilor din Razboiul de Neatarnare din 1877 – 1878. Primul razboi mondial e consemnat in istoria Vrancei cu litere de aur. Aici se desfasoara, din Zboina Neagra si pana in Valea Siretului, la Doaga, luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cu marea batalie de la Marasesti (6 august), unde trupele germane au suferit o amara infrangere.

     Dezvoltarea social-economica si culturala dintre cele doua razboaie mondiale si apoi din anii socialismului s-a inscris pe coordonatele generale ale evolutiei Romaniei, un reviriment cunoscand dupa 1990, judetul Vrancea situandu-se printre primele din tara in ceea ce priveste economia de piata.